Eurodeputatul independent din Spania, Francisco Sosa Wagner a prezentat un raport în faţa Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie prin care a cerut guvernarea internetului pe baza unui parteneriat public-privat. Internetul „este un bun public global", a declarat dânsul.
Preşedintele Subcomisiei pentru drepturile omului, Heidi Hautala (Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană, Finlanda) a afirmat că „societăţile europene ar trebui încurajate să se alăture reţelei globale".
Utilizatorii de Internet pot proteja drepturile omului
Eurodeputaţii au cerut domnului Andrew Puddephatt de la Global Partners and Associates să prezinte un studiu privind drepturile omului şi noile tehnologii. Dânsul a spus celor prezenţi că internetul a fost un „ecosistem transnaţional aflat în evoluţie şi dezvoltat de către guverne, întreprinderi, tehnologii, dar şi de către utilizatori care au posibilitatea de a consolida protecţia drepturilor omului".
Domnul Puddephatt consideră că internetul a dus la democratizarea libertăţii de exprimare, însă a avertizat că „instrumentele de cenzură sofisticate şi uneori ascunse" sunt mobilizate de „inamicii drepturilor omului" .
Dândul este de părere că Uniunea Europeană ar putea acţiona în foruri internaţionale şi în ţările presurizate şi avansa în acelaşi timp drepturile omului în lumea digitală. Ar trebui totodată să înfiinţeze o echipă de experţi în probleme legate de IT şi să ofere sprijin financiar drepturilor omului la ONG-uri.
Creşterea cenzurii pe internet
Lucie Morillon, reprezentanta organizaţiei nonguvernamentale „Reporteri fără frontiere" a afirmat că „bloggerii, jurnaliştii şi utilizatorii de internet au posibilitatea de a furniza informaţii din ţările închise", adăugând însă că numărul ţărilor cu cenzură pe internet a crescut drastic.
Din punctul său de vedere, companiile IT se află adesea în situaţii dificile întrucât guvernele vor să introducă „instrumente de control şi separare". Lucie Morillon a criticat „companiile care acceptă cerinţele de cenzură", (spre exemplu Yahoo si Microsoft), însă a salutat reacţia Google la cenzura din China.
În urma criticilor eurodeputaţilor - Nokia admite „eroarea" Iranului
Barry French, reprezentantul companiei de telefonie Nokia Siemens a explicat cum compania a asigurat Iranului capacitatea de interceptare legală a convorbirilor telefonice, însă a recunoscut că Nokia Siemens a comis o eroare în furnizarea tehnologiilor de supraveghere active în centrele de monitorizare. Parlamentul European a criticat aspru acţiunea companiei şi a elaborat o rezoluţie pe această temă.
În 2009, Nokia a oprit toate lucrările legate de centrele de monitorizare şi şi-a revizuit politicile. „Avem responsabilitatea de a ne asigura că tehnologiile comunicaţionale pe care le furnizăm sunt folosite pentru a sprijini drepturile omului şi nu pentru a le încălca", a încheiat domnul French.
Internetul si televiziunea prin satelit - „cea mai mare speranţă" pentru libertate
Reprezentantul Google, Simon Hampton a explicat că, în urma atacurilor complicate de pe Gmail, Google a decis în martie 2010 oprirea cenzurii în ceea ce priveşte rezultatele căutărilor din China şi redirecţionarea traficului de la „google.cn" la „google.hk".
Eurodeputata Andrikienė Laima (Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat) Lituania), vicepreşedinta Subcomisiei, a declarat că „internetul a devenit un motor important pentru protest şi mobilizare". Dânsa a cerut Uniunii Europene să se folosească de Consiliul Drepturilor Omului al ONU pentru protejarea împotriva abuzurilor".
Protejarea drepturilor omului împotriva cenzurii pe internet a fost subiectul discuţiilor dintre eurodeputaţi şi reprezentanţii industriei tehnologiei informaţiei şi comunicării pe 2 iunie la Parlamentul European. Politica Chinei şi Iranului de cenzură a internetului au fost două dintre cazurile abordate. Principalul subiect al dezbaterii a fost raportul Subcomisiei PE pentru Drepturile Omului privind drepturile omului şi noile tehnologii.
