La reuniunea din 16 octombrie, Consiliul European — adică șefii de stat și de guvern — a dedicat un capitol întreg prețurilor la energie. Nu e un subiect abstract: două dintre deciziile luate acolo ajung, pe căi diferite, în factura unei gospodării din Craiova.
Ce au spus despre prețuri
La punctul 6 al concluziilor, liderii scriu că situația actuală „necesită de urgență un răspuns european coordonat constând în măsuri direcționate și temporare„, care să țină seama de situația fiecărui stat și să protejeze piața unică. Comisia e invitată să examineze și, dacă e necesar, să propună măsuri suplimentare pe termen scurt.
Două cuvinte contează aici: direcționate și temporare. Nu se discută despre plafonarea generalizată a prețului, ci despre sprijin țintit, pentru cei care au nevoie, pe o perioadă limitată.
ETS2: ce e și de ce se discută acum
La punctul 8, liderii cer Comisiei să aducă la zi evaluarea tuturor impacturilor schemei de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri, transport rutier și alte sectoare — ETS2 — în special ale proiectării schemei și ale măsurilor ei de salvgardare.
ETS2 e al doilea sistem european de comercializare a emisiilor. Primul, cel clasic, acoperă industria grea și energia. Al doilea acoperă clădirile și transportul rutier, adică încălzirea casei și combustibilul din rezervor. Comisia scrie că devine pe deplin operațional în 2028.
Nu plătiți dumneavoastră direct. Plătesc furnizorii de combustibil, care trebuie să cumpere certificate la licitație pentru emisiile pe care le pun pe piață. Costul ajunge însă, previzibil, în prețul de la pompă și în factura de gaz.
Există o supapă: în primii doi ani de funcționare, dacă prețul unui certificat trece de 45 de euro — în prețuri din 2020, deci ajustat la inflație — se pot scoate pe piață certificate suplimentare din rezerva pentru stabilitate, ca să tempereze creșterea. Exact proiectarea acestei supape e ce cer liderii să fie reevaluat.
Banii care compensează: Fondul social pentru climă
Partea care privește direct gospodăriile e Fondul social pentru climă: cel puțin 86,7 miliarde de euro mobilizate între 2026 și 2032, din licitarea certificatelor ETS2, din 50 de milioane de certificate din sistemul existent și dintr-o contribuție națională obligatorie de 25%.
Banii finanțează izolarea locuințelor, încălzire și răcire mai curate, energie regenerabilă și transport cu emisii reduse, iar o parte poate merge și ca sprijin direct, pe termen scurt, către gospodării. Fiecare stat primește banii pe baza unui plan social pentru climă trimis Comisiei.
Pe pagina Comisiei cu stadiul planurilor, verificată pe 19 octombrie, cinci state au planul adoptat — Grecia, Letonia, Lituania, Malta și Suedia — și alte cinci l-au transmis spre evaluare: Croația, Italia, Luxemburg, Țările de Jos și Slovenia. În dreptul României nu apare niciun stadiu.
Și bugetul de după 2027
Aceleași concluzii au un capitol despre următorul cadru financiar multianual — bugetul european de după 2027, din care se vor plăti subvențiile agricole, programele regionale ca acela prin care se modernizează acum școli în Dolj, și Erasmus+.
Consiliul European notează că un acord înainte de sfârșitul anului 2026 ar permite adoptarea actelor legislative în 2027, ceea ce e necesar „pentru a se asigura faptul că finanțarea UE ajunge la beneficiari fără întreruperi în ianuarie 2028″.
Tradus: calendarul se decide la Bruxelles în următoarele două luni. Dacă negocierea se întinde, primele apeluri și primele plăți din 2028 întârzie și ele — iar asta se simte la o primărie din Dolj care își pregătește acum următorul proiect.
Surse
Concluziile Consiliului European din 16 octombrie 2026, citite în versiunea oficială în română; pagina Comisiei Europene despre ETS2; pagina despre Fondul social pentru climă și stadiul planurilor naționale.